Icoanele au fost întoarse
Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”
Ed. Sophia
Bucureşti, 2004
O creştină ortodoxă a hotărât să adere la o sectă. A părăsit biserica şi a început să frecventeze adunările sectanţilor, să le asculte predicile. De la ei a aflat că icoanele nu ar trebui să fie cinstite. A venit acasă şi le-a aruncat. Pregătindu-se să plece la adunare, o observat că a mai rămas o singură icoană, cea a Sfântului Nicolae. Femeia a scos-o afară şi a aruncat-o la gunoi, spunând: „Aici îţi este locul!”
Seara târziu, când se întorcea acasă, era frig şi întuneric. Ploua. Apropiindu-se de casă, a văzut că în prag stătea un bătrân, ud şi îngheţat, care o privea. „Taică, de ce stai în ploaie? Intră în casă”. „Nu pot, Stăpâna casei m-a alungat.” Femeia a privit cu atenţie şi a recunoscut în bătrân pe Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni. Ea a început să plângă cu lacrimi amare, s-a căit de toate cele făcute şi a adus icoanele înapoi în casă.
Tatiana Komissarova,
Oraşul Cistopol
Make A Comment: ( 3 so far )
You must be logged in to post a comment.
icoanele sunt un pacat,… stii asta nu?
waszlaw
martie 16, 2008
ca forma de arta plastica sunt admirabile, ca obiect de cult cel putin penibile
waszlaw
martie 16, 2008
Dumnezeu vrea mai mult de la noi. Vrea să fim creştini. Iar a fi creştin înseamnă a fi ca Iisus. El e modelul desăvârşit.
Din cele mai vechi timpuri omul a fost asaltat de ispitele lui Satan. El e vrăjmăşul nostru. Ne vrea moartea. Viaţa o putem avea doar când ascultăm de Tatăl nostru.
El vrea totul din partea noastră. Dacă nu suntem 100% ai Lui suntem stăpâniţi de Cel Rău.
Icoanele se doresc a fi o reprezentare a Divinităţii, dar omul nu-L poate vedea pe Dumnezeu în starea sa păcătoasă de acum. Deci, icoanele nu sunt o reprezentare a realităţii.
Au fost introduse pentru a-l ajuta pe închinător să fie mai aproape de Cel căruia I se închină. Dar ideea nu a venit de la Dumnezeu, ci de la Cel Rău care ştia că în scurt timp icoana în sine va deveni un obiect al închinării.
La ieşirea din Egipt, israeliţii şi-au făcut un viţel de aur(ca reprezentare a Divinităţii), dar aceasta a adus mânia lui Dumnezeu.
Dumnezeu spune:
“Sã nu ai alţi dumnezei în afarã de Mine. Sã nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfãţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pãmânt sau în apele mai de jos decât pãmântul.
Sã nu te închini înaintea lor şi sã nu le slujeşti; cãci Eu, Domnul, Dumnezeul tãu, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea pãrinţilor în copii pânã la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mã urãsc,
şi Mã îndur pânã la al miilea neam de cei ce Mã iubesc şi pãzesc poruncile Mele.” (Exodul capitolul 20)
“şi au schimbat slava Dumnezelui nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare.” (Romani 1:23)
“Sunt ruşinaţi, toţi cei ce slujesc icoanelor, şi care se fălesc cu idolii: toţi dumnezeii se închină înaintea Lui.” (Psalmi 97:7)
Ce alegem? O închinare formală sau o închinare adevărată lui Dumnezeu? El ne iubeşte atât de mult! A făcut totul pentru noi. Acceptăm planul Său… sau improvizăm ceva?
GhitaB
martie 19, 2008