Una din minunile Sfântului Nicolae: cum a izbăvit de la înec un dreptcredincios

Posted on ianuarie 29, 2008. Filed under: minune | Etichete:, |

 

Un om oarecare din Constantinopol, cu frica de Dumnezeu si credincios in Hristos, care iubea pe Sfântul acesta si era iubit si el de dansul, vrând oarecând sa facă o călătorie in alta tara, grăbindu-l treaba ce avea, s-a dus la biserica Sfântului de si-a făcut rugăciunea după obicei si, luandu-si ziua buna de la rude si de la prieteni, a intrat in corabie. Iar când a fost la 9 ceasuri din noapte, s-au sculat corăbierii sa întoarcă si sa întindă pânzele, începând alt vânt. Deci, intru acea vreme, s-a sculat si acest smerit om sa meargă după apa si, având toţi de lucru cu întinsul pânzelor, s-a întâmplat ca s-a împiedicat si a căzut in mare. Si, fiind întuneric si vântul pornind corabia înainte, n-au putut corăbierii sa-l ajute cu nimic, ci plângeau de amara moarte a acelui om. Iar el, cazând in mare, cum era îmbrăcat, si aflându-se acum in largul marii, a zis: „Sfinte Nicolae, ajuta-mi!

Si, strigând câtva timp acest cuvânt, o, minune!, s-a aflat omul in mijlocul casei sale, părându-i-se ca este in adâncul marii. Iar vecinii, auzindu-i glasul, s-au sculat, la fel si cei din casa, aprinseră lumina si, strângându-se si vecinii de afara, l-au văzut cu toţii stand in mijlocul casei si strigând; si apa de mare curgea din hainele lui. Deci, încremenind au rămas muţi de groaza, iar el a zis: „O, fraţilor, ce este aceasta ce vad?” Ca ştiu bine ca ieri, la noua ceasuri, când mi-am luat ziua buna de la voi, de la toţi, intrând in corabie, am purces la drum, ca având vânt bun, am mers câtva timp, iar când a fost la a doua si a treia straja de noapte, adică la noua ceasuri, m-am dus pentru apa si m-am împiedicat de corăbieri si am căzut in mare. Si chemam pe Sfântul Nicolae intru ajutor, iar acum nu ştiu unde mă aflu, ci spuneţi-mi voi ca eu mi-am ieşit din fire si sunt uimit”. Iar aceia, luând seama la cuvintele lui si văzând si apa marii, care curgea de pe dansul, strigau: „Doamne, miluieşte!”

Deci, dezbrăcându-se si luandu-si alte haine, s-a dus la biserica Sfântului Nicolae. Si acolo a petrecut cealaltă parte de noapte, căzând cu lacrimi si cu rugăciuni, la icoana Sfântului. Si, venind vremea Utreniei si strângându-se poporul, s-a făcut cunoscut la toţi minunea si s-au umilit toţi si s-au minunat de acele dulci aromate ce le adusese acel om, spre multa mulţumire Sfântului Nicolae, văzând si biserica plina de lumânări aprinse, slăvind pe Dumnezeu si lăudând pe Sfântul, vestindu-se aceasta mare si peste fire minune prin tot Constantinopulul. Si a ajuns pana si la urechile împăratului celui de atunci si ale Patriarhului, care, făcând sfat, au zis sa cheme pe acel om. Si, mergând el si istorisind înaintea multora cele pentru dansul, toţi au strigat: „Mare eşti, Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale si nici un cuvânt nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale”. Si aşa, făcând Litii si Privegheri la care se strângea mult popor, mergea el la biserica Sfântului, slăvind si binecuvântând pe Dumnezeu si dând mulţumire credincioasei Sale slugi, Sfântului Nicolae.

Make a Comment

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d blogeri au apreciat: