ocrotitorul calatorilor

Sfântul Nicolae şi Sfântul Nectarie din Eghina

Posted on Noiembrie 6, 2008. Filed under: minune, ocrotire, ocrotitorul calatorilor | Etichete:, , , , |

Din cartea „Minuni ale Sfântului Nicolae”

Ed. Sophia

Bucureşti, 2007

sf-nicolae-01Cele ce urmează s-au întâmplat în timpul celui de al doilea război mondial, prin anul 1940 sau 1941. O ambarcaţiune grecească plutea pe Marea Mediterană. Dintr-o dată a început o furtună cumplită. Văzând că vasul se va scufunda inevitabil (deja era inundat de apă), căpitanul a ordonat să fie lăsate pe apă bărcile de salvare şi toţi să părăsească nava.

Pasagerii, bineînţeles, erau cu toţii cuprinşi de groază. Căpitanul a mai aruncat o privire prin corabie şi a găsit un episcop bătrân, care, în panica generală, stătea absolut liniştit. Căpitanul s-a mirat foarte tare, deoarece ştia ca nici un episcop nu era pe corabia lui. Atunci l-a întrebat pe bătrân:

–         Ce cauţi aici?

Bătrânul a răspuns:

–         Nu te teme. Nimeni nu va pieri. Spune tuturor să se întoarcă pe corabie.

Căpitanul a spus:

–         De unde ştii că nu va avea lor catastrofa? Doar noi ne scufundă.

Atunci episcopul a grăit:

–         Copilul meu, eu sunt din Eghina şi mulţi din cei ce sunt pe corabia ta mă cunosc. Iar acum să faci ce îţi spun: mergi în corabia ta, unde arde candela la icoana sfântului Nicolae, ia-o şi arunc-o în mare.

Căpitanul, fără să realizeze ce se întâmplă, a luat candela şi a aruncat-o în mare. Şi, o, minune! Furtuna a încetat în aceeaşi clipă.

Atunci căpitanul, cu glas tare, a întrebat pasagerii care dintre ei este din Eghina. S-a dovedit că erau mulţi din acel loc. Apoi el a întrebat ce sfânt făcător de minuni s-a proslăvit la ei în Eghina. Toţi într-un glas au răspuns:

–         Sfântul Nectarie!

Apoi, făcându-şi semnul Sfintei Cruci, au coborât cu toţii la cabina unde se arătase bătrânul episcop. Dar, bineînţeles, Sfântul Nectarie nu mai era acolo.

Evanghelia Lagopulu,

Grecia, Atena

Citește articolul întreg | Make a Comment ( 3 so far )

Sfinte Nicolae, ajută-mă!

Posted on Octombrie 16, 2008. Filed under: minune, ocrotitorul calatorilor | Etichete:, , |


Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Editura Cartea Ortodoxǎ, Bucureşti, 2004

Această istorioară s-a petrecut cu unchiul meu, care a avut o soartă grea. Când era la început de viaţă duhovnicească, în una din vizitele lui la noi, în Petersburg, i-am spus: „Dacă ţi se va întâmpla ceva, să-ţi aduci aminte de Sfântul Nicolae şi să-i ceri ajutorul.” Peste o jumătate de an, când a venit din nou la noi, ne-a povestit următoarele:


Intr-o zi s-a dus la vărul său care îşi sărbătorea ziua de naştere, în Kinghiseppe, dar, dintr-un motiv oarecare, nu s-au înţeles. Unchiul meu, supărat, nu a rămas peste noapte la vărul său şi s-a pornit spre satul său, Usti-Lugu. S-a bizuit pe faptul că nopţile erau luminoase şi că va da peste o maşină de ocazie. Dar trecuseră deja câteva ore şi nu se zărea nicio maşină. Brusc, şi-a amintit de cuvintele mele şi a zis: „Hai, Nikola, ajută-mă, dacă poţi!”, cu toate că nu avea mari speranţe. Ce s-a întâmplat mai departe, el ne-a povestit râzând: „Inţelegi, nici n-au trecut două minute şi pe drumul absolut pustiu s-a ivit o maşină. Un tânăr a oprit maşina, întrebându-mă unde vreau să ajung. «Ai trecut demult de răspântie. Ia loc, te duc unde ai nevoie». I s-a făcut milă flăcăului de mine si m-a dus până în sat, nici bani nu a vrut să ia. Uite aşa m-a ajutat Sfântul Nicolae, deşi chiar eu am fost de vină.”

Maria Slavina,

oraşul Sankt-Petersburg

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Staţia

Posted on August 31, 2008. Filed under: ajutor, minune, ocrotitorul calatorilor, rugaciune | Etichete:, , , |

Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Editura Cartea Ortodoxǎ, Bucureşti, 2004

S-a întâmplat în mai, de sărbătoarea Sfântului Nicolae. Mama se întorcea acasă de la biserică. Stătea lângă terasă, aşteptând să vină vreun mijloc de transport, însă toate maşinile treceau pe lângă ea – nimeni nu voia să ia o bătrână. De prea mult stat în picioare, mama a obosit. Iar când a văzut în depărtare o maşină, s-a rugat cu lacrimi Sfântului Nicolae s-o ajute să ajungă acasă. Maşina a trecut cu viteză, dar brusc, la o depărtare de vreo sută de metri, s-a oprit. A ieşit o femeie şi i-a făcut semn cu mâna, invitând-o să urce. Fericită, mama a alergat la maşină, iar când a dat să urce, a văzut feţele speriate ale pasagerilor. Nu era niciun loc liber. „Mătuşico, tu nu cumva ne-ai blestemat? a întrebat-o femeia. Spune-mi sincer: la ce te-ai gândit când aşteptai?” „Nu, nu v-am blestemat. Doar m-am rugat Sfântului Nicolae, Făcătorul de minuni, ca să oprească maşina. Vă mulţumesc că vi s-a făcut milă de mine şi aţi oprit”. Unul din pasageri a tras o perdeluţă din colţul din dreapta al geamului din faţă, unde era atârnată iconiţa Sfântului Nicolae. Toţi cei din maşină, cu emoţie şi într-un glas, au exclamat: „Iată, el ne-a oprit.” „In momentul în care am trecut cu maşina pe lângă tine, a continuat femeia, din colţul în care se află iconiţa Sfântului Nicolae s-a auzit brusc un pocnet şi maşina s-a oprit.”

Astfel, deşi claie peste grămadă, mama a ajuns cu bine acasă.

V.G. Savelieva,

Oraşul Samara

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Bătrânul din gară

Posted on August 19, 2008. Filed under: ajutor, Aratari ale Sf. Nicolae, icoane, minune, ocrotire, ocrotitorul calatorilor, palma Sf Nicolae | Etichete:, , |

Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Editura Cartea Ortodoxǎ, Bucureşti, 2004

Cine nu-l cunoaşte pe Sfântul Nicolae cel Milostiv? Numele lui este rostit nu numai de creştini, ci şi de oameni de alte confesiuni. Icoane cu chipul lui pot fi întâlnite atât în biserici şi în casele oamenilor, cât şi în îndepărtata tundră, în taiga, în iurtele nomazilor, precum şi în cabanele vânătorilor.

Multe s-au scris despre ajutorul lui, dar se pare că multe au rămas şi nescrise. Cine a trăit în China cunoaşte că mulţi chinezi şi buriaţi îl cinstesc pe sfântul lui Dumnezeu. Nu o dată Sfântul Nicolae i-a salvat pe cei care lau chemat în rugăciune. Despre o astfel de întâmplare vrem să povestim şi noi.

Intr-o gară din oraşul Hrabrin se găsea icoana Sfântului Nicolae, ocrotitorul călătorilor. Ea a fost împrejmuită cu un gărduţ, iar alături se afla un mic sfeşnic. Lângă sfeşnic, într-o cutie, erau lumânări. Rusul este obişnuit ca la orice lucrare a sa să ceară binecuvântarea Domnului. Inainte de călătorie, oamenii se apropiau de icoană, aprindeau lumânări, puneau banii alături, în cutie (niciodată nu s-a întâmplat ca ei să dispară) şi se rugau sfântului. Deseori, în faţa icoanei puteau fi văzuţi şi chinezi care se rugau în genunchi. La ieşirea din gară ajungeai în cealaltă parte a oraşului, numită Pristani, care ducea la râul Sungari – un râu mare şi lat. Locuitorii îl numeau „vicleanul”, pentru că se întâmpla ca liniştitul Sungari să se acopere brusc cu valuri mari, ameninţând astfel să scufunde bărcile.

Barcagiilor, care în acel moment se aflau pe râu, le venea foarte greu să le menţină la suprafaţă. Au fost şi cazuri când valurile le-au răsturnat.

Odată, într-o astfel de furtună a nimerit şi un chinez. Cu toate că era marinar cu experienţă, el nu reuşea să învingă valurile, care îl ameninţau din toate părţile. Deodată şi-a amintit de icoana din gară şi a început să strige: „Bătrânul din gară, ajută!”

Mai târziu el povestea că dintr-o dată, în chip minunat, s-a trezit pe mal. După ce şi-a venit în fire, a alergat la gară, a căzut în genunchi în faţa
icoanei şi printre lacrimi a povestit cum a fost salvat de acest „bătrân din gară” (aşa era numit sfântul de către chinezi, într-o rusă stâlcită).

Uneori sfântul se înfăţişa şi ca acuzator înfricoşător. Odată în gară era multă lume. In faţa icoanei stăteau credincioşi, ardeau lumânări. S-au apropiat şi câţiva soldaţi din armata roşie. Unul dintre ei se lăuda: „Uite acum îmi aprind o ţigară de la candelă!” Ceilalţi încercau să-l oprească: „Să nu faci asta! La ce-ţi trebuie?” El însă o ţinea morţiş: „Dacă există Dumnezeu, să mă pedepsească!” Cu aceste cuvinte, s-a aplecat deasupra icoanei, a aprins ţigara de la candelă şi, zâmbind, s-a întors la tovarăşii săi.

Soldatul avea atârnate la brâu câteva grenade. Dintr-o dată, inexplicabil, ele au explodat, rupându-l în bucăţi. Cu toate că explozia a fost puternică, nimeni din cei aflaţi în gară nu a suferit.

A. Kuzminskaia, „Sobornaia vesti

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Ziua naşterii Sfântului

Posted on Iulie 28, 2008. Filed under: minune, Nasterea Sf. Nicolae, ocrotire, ocrotitorul calatorilor | Etichete:, , , |


Din cartea „Minuni ale Sfantului Nicolae”

Ed. Sophia

Bucureşti, 2007


Creştinii prăznuiesc aflarea moaştelor Sfântului Nicolae pe 9 mai, însă puţini iau aminte la ziua de 29 iulie, când Sfântul Nicolae s-a născut. Eu însămi am aflat nu demult despre aceasta, şi, de atunci mă străduiesc să nu uit de această zi şi să-l felicit neapărat pe Sfânt la ziua naşterii sale.

(mai mult…)

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Lupii

Posted on Iulie 9, 2008. Filed under: ajutor, calatorie, ocrotitorul calatorilor, rugaciune | Etichete:, , |


Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Ed. Sophia

Bucureşti, 2004


Toată viaţa, şi a trăit 80 de ani, mama a crezut în ajutorul Sfântului Nicolae, căruia adesea i se ruga. Când din cauza bătrâneţii şi a bolilor nu mai putea să meargă la biserică, ea citea şi cânta acatiste acasă. Mi-a povestit multe despre ajutorul sfântului, dar eu am reţinut o anume istorisire.


S-a întâmplat pe la sfârşitul anului 1941, în regiunea Iaroslav, unde fuseserăm evacuaţi. Am primit o înştiinţare că tata s-a pierdut fără urmă. Mama trebuia să meargă în centrul raional. Nu exista niciun mijloc de transport până acolo, aşa că de la colhoz i-au dat un cal înhămat la o sanie.


Seara târziu, când se întorcea acasă prin pădure, a observat cum o haită de lupi îi înconjura sania. Mama a început să se roage Sfântului Nicolae. A lăsat hăţurile din mâini şi a închis ochii. Când i-a deschis, calul alerga din toate puterile, iar lupii nu se mai vedeau. In depărtare se zărea satul, unde era aşteptată de copii.
(mai mult…)

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

„Cine se roagă pentru tine?”

Posted on Iunie 22, 2008. Filed under: minune, ocrotitorul calatorilor, rugaciune | Etichete:, , |


Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Ed. Sophia

Bucureşti, 2004


Când eram mică, în satul nostru venea deseori un căpitan de cursă lungă pentru a-şi vizita părinţii. Istorisirea lui mi-a rămas întipărită în minte pentru toată viaţa:


„Corabia noastră – povestea el – a ieşit în larg, ca de obicei, la pescuit. Marea era liniştită, când deodată a început să bată un vânt năprasnic. S-a stârnit furtuna. Pânzele s-au rupt, corabia nu mai putea fi manevrată şi s-a aplecat pe o parte. Valurile mari o aruncau ca pe o cutie de chibrituri. Nimeni nu putea să ne vină în ajutor şi cu toţii am simţit că moartea era inevitabilă…
(mai mult…)

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...