ocrotitorul celor intemnitati

Apărătorul familiei

Posted on Aprilie 18, 2009. Filed under: ocrotitorul celor intemnitati, ocrotitorul familiei | Etichete:, , |

Din cartea „Minuni ale Sfântului Nicolae”

Ed. Sophia, Bucureşti, 2007

icoanaScriu spre slava Sfântului nostru îndrăgit – Părintele Nicolae, Făcătorul de minuni, pe care îl socotim apărătorul familiei noastre. Nu demult, soţul meu a fost reţinut la poliţie. Toată noapte am citit rugăciuni şi acatistul Sfântului Nicolae, iar dimineaţa, dintre toţi cei reţinuţi, doar el a fost eliberat şi, pe deasupra, fără nici o amendă – asta cu atât mai mult, cu cât putea să ajungă în instanţă.

Noi, vreme de mulţi ani nu am putut avea copii. Şi iată că Dumnezeu ne-a miluit şi am rămas însărcinată. După ce au trecut mai bine de patru luni din vremea sarcinii, am căzut, alunecând pe gheaţă, însă nu mi s-a întâmplat nimic, decât că m-am speriat uşor. Toţi s-au minunat de această întâmplare, însă eu ştiu ca prin milostivirea Sfântului Nicolae, atunci când am căzut pe gheaţă, am simţit de parcă m-aş fi aşezat pe o pernă pufoasă.

Sfântul Nicolae este prezent în chip nevăzut în toată viaţa noastră şi chiar părintele Ioan Mironov i-a spus fiului nostru că simte acoperământul Sf. Părinte asupra familiei noastre.

Evghenia Baranova

Sankt Petersburg

Anunțuri
Citește articolul întreg | Make a Comment ( 1 so far )

Călăuza

Posted on Februarie 26, 2009. Filed under: minune, ocrotitorul celor intemnitati | Etichete:, , |

„Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Editura Cartea Ortodoxǎ, Bucureşti, 2004

Mama era o femeie bătrână şi oarbă, însă în curtea ei se mişca singură, fără niciun ajutor. Imaginaţi-vă un sat de lângă Moscova. Intr-o seară ea a ieşit din ogradă să ducă gunoiul şi s-a rătăcit. Nu putea nicidecum să găsească drumul înapoi spre casă. A tot umblat, dar fără nici un rezultat: nu găsea nici drumul, nici poarta. Se făcuse târziu. Pe drum nu era nimeni. Mama a început să se roage Sfântului Nicolae. Deodată a simţit cum cineva a apucat-o de mână. Ea nu s-a opus, bănuind cine ar putea fi. El a adus-o până acasă. Mama s-a oprit, a pipăit portiţa şi a intrat în curte, iar călăuza a dispărut.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( 1 so far )

Pe mulţi de la moarte salvându-i

Posted on Februarie 15, 2009. Filed under: ocrotitorul celor intemnitati | Etichete:, , |

„Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Editura Cartea Ortodoxǎ, Bucureşti, 2004

sf-nicolae-15Când a început războiul, familia noastră locuia în Gatcina. Trebuia să fim evacuaţi cu o parte a uzinei Putilovsk, unde lucra tata, în Ural. Dis-de dimineaţă am pornit la drum pe cai. Spre seară am ajuns în Alexandrovka, unde ne-a oprit o santinelă. Am fost nevoiţi să ne instalăm într-o casă liberă, la marginea satului. Lumină nu era. Mama a aşternut pe podea câteva haine de-ale noastre şi ne-a culcat.

Noaptea a început un raid aerian: nemţii înaintau spre Pulkov. Tunurile noastre au răspuns la atac. Se auzeau numai bubuituri, totul era în flăcări. Eram speriaţi. Ne-am adunat toţi la un loc şi am început să ne rugăm: „Doamne, ajută-ne!” Când o nouă explozie a luminat casa, mama a strigat şi a privit spre colţul din dreptul ei. Acolo, în fâşia de lumină, se vedea clar icoana Sfântului Nicolae, Făcătorul de minuni. Noi am strigat după ajutor.

Când am plecat din Alexandrovka, mama a luat şi icoana. Impreună cu noi, ea a trecut prin război şi prin trei lagăre de concentrare fasciste. Sfântul Nicolae ne-a ocrotit şi astfel noi am rămas în viaţă.

Nina Sokolova,

oraşul Sankt-Petersburg

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Eliberarea

Posted on Mai 31, 2008. Filed under: ajutor, minune, ocrotire, ocrotitorul celor intemnitati, rugaciune | Etichete:, , |


Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Ed. Sophia

Bucureşti, 2004


Preotul Alexie Kibardin, duhovnicul Ţarului, se afla în lagărul din Zabaikalie. Acolo mai erau mulţi preoţi şi credincioşi. După moartea lui Stalin, li s-a permis să se roage. Toţi sperau într-o schimbare, în amnistie, însă eliberarea lor se lăsa mult aşteptată. Intr-o zi părintele Alexie a spus la predică: „Ştim cu toţii că Sfântul Nicolae este un mare mijlocitor. El îi ajută chiar şi pe cei necredincioşi. Să ne rugăm şi noi sfântului pentru eliberarea noastră şi să postim trei zile, până în ziua prăznuirii lui”.

(mai mult…)

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Celor legaţi slobozire

Posted on Mai 31, 2008. Filed under: minune, ocrotire, ocrotitorul celor intemnitati, rugaciune | Etichete:, , |


Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Ed. Sophia

Bucureşti, 2004


In anii ’30, un om oarecare a ajuns în lagăr. Condiţiile condamnaţilor erau insuportabile. Intr-o zi el a înţeles că, dacă va mai ieşi la muncă în pădure, nu se va mai întoarce înapoi în baracă: va muri. Pentru că a refuzat să iasă la muncă, a fost închis în carceră: podeaua, tavanul şi pereţii erau din fier. Nu exista nici pat, nici scaun. De necaz, a început să plângă. Cu ultimele puteri a strigat: „Sfinte Nicolae, ajută-mă!” Tot atunci uşa s-a deschis. „Acum au venit să-şi bată joc de mine”, s-a gândit condamnatul. Dar a intrat un bătrân. El i-a spus: „Mâine să ieşi la muncă şi, când vă vor alinia, tu să fugi”. Spunând acestea, a ieşit. „Cum vine asta – să fug? Unde să fug? Dar santinelele, câinii?” A simţit însă cum îi revin puterile. A bătut la uşă şi a cerut să fie dus a doua zi la muncă.

(mai mult…)

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Mărturisirea unui întemniţat

Posted on Mai 30, 2008. Filed under: ajutor, minune, ocrotitorul celor intemnitati, rugaciune | Etichete:, |


Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Ed. Sophia

Bucureşti, 2004


Vă scrie un om care se află în închisoare, însă nu trebuie să vă speriaţi de acest cuvânt. Martor îmi este Dumnezeu: sunt curat în faţa Lui şi în faţa oamenilor. Păcatul pentru care mă aflu aici nu este al meu. Poate că Dumnezeu îmi trimite o încercare, nu ştiu…


Doar rugăciunea şi cărţile mă salvează, însă cu cât mai mult citesc, cu atât mai multe întrebări îmi apar. Doresc să vă povestesc ce mi s-a întâmplat în orăşelul Lopatki, regiunea Sverdlovsk.


In primăvara anului 1994, în închisoare pelagra a început să facă ravagii. In fiecare zi apărea un nou sicriu: boala nu cruţa pe nimeni, nici pe cei bătrâni, nici pe cei tineri. Mi-a venit şi mie rândul. Mi-a slăbit vederea, picioarele mi s-au umflat, dinţii au început să mi se clatine, încât nu mai puteam mânca. Dar mai ales au apărut vestitorii morţii – păduchii; în infirmerie nu mai erau medicamente. Am înţeles că nu mai aveam mult timp de stat aici pe pământ. Doar o minune mă putea salva. Şi ea s-a întâmplat.

(mai mult…)

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Candela neadormită

Posted on Mai 29, 2008. Filed under: icoane, ocrotitorul celor intemnitati, rugaciune | Etichete:, |


Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Ed. Sophia

Bucureşti, 2004


In celula noastră din închisoarea din Dereabinka s-a păstrat neatinsă o icoană mare a Sfântului Nicolae. Se afla lângă perete, în mijlocul celulei şi chiar din primele zile ale venirii noastre a fost luată în grijă de fraţii de rit vechi. Pe căi necunoscute, doar de ei ştiute, făceau rost de ulei şi menţineau candela nestinsă. De sărbători religioase ei aduceau lumânări şi le aprindeau. Nu doar cei credincioşi, ci chiar şi cei necredincioşi se purtau cu evlavie faţă de icoană şi de candelă şi nimeni nu a încercat să le profaneze. Toţi eram de părere că, atâta timp cât icoana era la noi şi ardea candela, sfântul ne va păzi şi ne va ocroti şi va pedepsi pe cel ce va profana icoana şi, mai ales, pe cel care va stinge lumina.


Conducerea închisorii, care trecea în fiecare dimineaţă şi seară pe lângă icoană, încerca să pară ca nu observă nici icoana, nici candela, însă cu o săptămână înainte de eliberarea mea, unul din fraţii de rit vechi s-a apropiat de patul meu şi, agitat, mi-a spus că noaptea trecută, şeful închisorii, trecând pe lângă celula noastră, a stins candela. M-am uitat în jurul meu şi mi-am văzut tovarăşii agitaţi, adunaţi în faţa icoanei. Toţi, într-un glas, am hotărât să reaprindem candela.


Peste două-trei zile, toată conducerea închisorii a fost înlăturată din funcţie şi arestată. Se spunea că ar fi fost şi împuşcată pentru nişte greşeli comise în serviciu. Acest caz i-a tulburat chiar şi pe cei necredincioşi. La iniţiativa credincioşilor, toţi, cu alte cuvinte întreaga Biserică, ne-am rugat în faţa icoanei.

Protoiereu Mihail

Celţov,

„Din amintirile unui condamnat la moarte”,

1918

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Permis de eliberare

Posted on Mai 27, 2008. Filed under: ocrotire, ocrotitorul celor intemnitati, rugaciune | Etichete:, |


Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Ed. Sophia

Bucureşti, 2004


In timpul războiului, un tânăr din localitatea noastră, pe nume Nicolae, a ajuns într-un lagăr de concentrare. Acolo exista o regulă: toţi cei slăbiţi erau adunaţi în grup şi trimişi la „baie”. Ce se înţelegea prin acest cuvânt, ştiau toţi – moarte! Intr-un asemenea grup ajunsese şi Nicolae al nostru. Mergea cu greu. Nu mai avea puteri… Dar deodată i s-a aprins în suflet dorinţa arzătoare de a trăi. Din răsputeri s-a rugat Sfântului Nicolae:


„Sfinte părinte Nicolae, iartă-mă! Rău te-am cinstit, puţin m-am rugat, însăacum sunt într-un mare necaz. Acasă mi-au rămas soţia şi doi copii mici. Cât de mult aş vrea să mă întorc acasă! Nu vreau să mor aşa tânăr! Ajută-mă!”

(mai mult…)

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...