Minune de Sf. Nicolae la o biserica din Dolj

Posted on octombrie 12, 2008. Filed under: icoana Sf. Nicolae, icoane, icoane facatoare de minuni, minune, ocrotire | Etichete:, , |

Sursa: www.ziare.com

In ziua de Sfantul Nicolae, o biserica din comuna Melinesti, judetul Dolj, a fost mistuita de flacari, o icoana a sfantului ramanand singurul obiect neatins de incendiu, arata Romania Libera in editia electronica de duminica.

Localnicii au reusit sa stinga focul cu putin timp inainte ca pompierii sa ajunga la fata locului si au ramas uimiti de ceea ce au vazut in momentul in care au intrat in lacasul sfant. Icoana Sfantului Nicolae era neatinsa de flacari.

In urma intamplarii, satenii vorbesc incontinuu despre minunea din mijlocul lor si sunt de parere ca ori Dumnezeu a coborat in mijlocul lor, ori li s-a aratat Sfantul Nicolae.

Preotul Dumitru Posa se mira de minunea care i s-a aratat si spune ca se considera un norocos pentru ca Dumnezeu i-a aratat acest semn. Potrivit parintelui, satenii meritau asa ceva deoarece sunt credinciosi si participa in numar mare la slujbe.

Vestea minunii s-a raspandit repede in judet, iar oamenii din satele invecinate vin sa vada minunea si sa se roage la icoana Sfantului Niculae.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Fotografia

Posted on septembrie 14, 2008. Filed under: icoana Sf. Nicolae, minune, ocrotire, ocrotitor al casatoriei | Etichete:, , |

Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Editura Cartea Ortodoxǎ, Bucureşti, 2004

In Samara, parohul Bisericii „Vera, Nadejda, Liubovi” şi mama lor, Sofia, preotul Vitali Kalaşnikov, îi cununa pe Serghie şi Olga. A doua zi, tânărul căsătorit a venit la biserică şi i-a arătat preotului o fotografie făcută în timpul cununiei, cu un aparat „Polaroid” obişnuit. In partea stângă a fotografiei se vedeau clar contururile unei figuri omeneşti, asemănătoare, după afirmaţiile preotului Vitali, cu Sfântul Nicolae, Făcătorul de minuni: aureola, barba, cutele veşmintelor…

Uimit, preotul s-a îndreptat spre unul din pereţii bisericii, unde era înfăţişat Sfântul Nicolae – era exact copia de pe fotografie! Singura diferenţă era că pe fotografie se vedea în mâna stângă a sfântului Potirul pentru Sfânta Impărtăşanie, iar în cea dreaptă, Evanghelia. Conform tradiţiei picturii bisericeşti ortodoxe, cu Potirul în mână este înfăţişat doar Sfântul Ioan de Kronstadt.

In fotografie chipul sfântului părea că plutea în văzduh, vizavi de peretele unde încă înainte de revoluţie era o sobă. Când după zece ani s-a reconstruit biserica, zidarii au tencuit peretele care nu avea nici-o pictură. Curioşi, slujitorii bisericii au hotărât să verifice dacă nu cumva a fost vreo coincidenţă. Ei au fotografiat acelaşi loc, unde a apărut chipul sfântului. Pe fotografii au văzut exact acelaşi lucru. Un fapt curios: biserica a fost sfinţită în 1898 cu hramul Nikolo-Sofiiski.

După această întâmplare, enoriaşii s-au adresat conducerii eparhiale, ca să-i fie întors bisericii numele vechi.

„A mai fost o minune, când s-a înălţat turla bisericii, povestea părintele Vitali. Chiar deasupra ei, pe cer, a apărut o urmă ca a unui avion cu reacţie, în chipul unei cruci cu opt colţuri, îndreptată spre răsărit.”

Andrei Polânski

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Bunicutul din geamantan

Posted on septembrie 3, 2008. Filed under: ajutor, icoana Sf. Nicolae, icoane, ocrotire, ocrotitorul copiilor, rugaciune | Etichete:, , , , |

Din cartea „Noi minuni ale Sf. Nicolae”

Editura Cartea Ortodoxǎ, Bucureşti, 2004

Un prieten de-al meu avea un mare necaz. Era chiar în primii ani de după război. Nu avea nici-o vină şi se ruga fierbinte Sfântului Nicolae, cerându-i ajutor. Obosit, el s-a culcat. In vis a văzut cum pe cer erau o mulţime de sfinţi, iar printre ei Sfântul Nicolae strălucea cel mai tare.

Prietenul meu se gândea: „Ce mângâiere că avem un aşa mijlocitor şi apărător!” Când s-a trezit, s-a însemnat cu semnul crucii şi a spus: „Slavă Domnului! Dumnezeu m-a miluit!” Intr-adevăr, Dumnezeu l-a ocrotit şi l-a miluit.

Altă întâmplare despre ocrotirea minunată a Sfântului Nicolae:

Demult, o bătrânică evlavioasă îngrijea de un copil. Când părinţii lui plecau la serviciu, ea deschidea un geamantan, pe capacul căruia era lipită icoana Sfântului Nicolae şi se ruga. Copilul, jucându-se, vedea toate acestea. După ce termina rugăciunea, bătrânica ascundea geamantanul.

Intr-o zi, după serviciu, părinţii erau ocupaţi cu menajul. Geamurile de la balcon erau deschise. Copilul a ieşit pe balcon şi privea în jos, la copiii care se jucau şi râdeau în curte. A vrut şi el să se joace cu ei. A adus un scaun, s-a urcat pe el – copilul avea patru ani – şi a sărit de la etajul al patrulea.

S-a adunat multă lume. Toţi strigau: „A căzut un copil!” Părinţii au observat lipsa copilului de pe balcon. S-au repezit afară. Băieţelul era jos, viu, fără nicio vânătaie. Mama l-a luat în braţe:

– Fecioraşule, cum de-ai rămas în viaţă?

– Bunicuţul m-a prins! a urmat răspunsul.

– Care bunicuţ?

– Cel din geamantanul bunicuţei.

Au venit acasă.

– Bunicuţo, deschide geamantanul!

Ea îşi păstra în taină credinţa, însă atunci a fost nevoită să se descopere. Copilul a spus, arătând la icoana din geamantan:

– Acest bunic m-a prins!

Arhimandritul Ambrosie (Iurasov)

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...