2. Naşterea şi copilăria Sfântului în Patara

Din cartea „Sfântul Ierarh Nicolae – mirul iubirii lui Hristos”

Ed. Pars Pro Toto

Iaşi, 2007

Diac. Dr. Ioan Valentin Istrati

Tradiţia creştină iconografică înfăţişează naşterea pruncului Nicolae astfel: „Casă şi într-însa iatac cu perdele, şi în iatac mama sfântului, culcată într-o rână în pat şi rezemată pe pernă; şi mai încolo două fete aduc bucate; şi iar mai încolo o femeie bătrână scaldă pruncul. Şi iarăşi pruncul în leagăn lângă mamă-sa; şi tatăl sfântului stă aproape privind pruncul”.[1]

„Legenda de aur” (Legenda Aurea)[2], o antologie greacă scrisă pare-se de Patriarhul Metodie şi transcrisă în limba latină de Diaconul Ioan, păstrează în sine multe dintre tradiţiile vremii privitoare la marele ierarh. Aici întâlnim informaţia conform căreia Sfântul Nicolae, încă de mic, a stăruit în studiul Sfintelor Scripturi, întocmai ca Sfântul Apostol Timotei, despre care marele Pavel spunea: „Şi pentru că de mic cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să te înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea în Hristos Iisus” (II Timotei 3, 15).

Unele aghiografii care vorbesc despre despre sfânt susţin că tatăl său se numea Theophanes, un nobil vestit din cetatea Patara. Una dintre istorisirile pioase despre copilăria sa spune că Sfântul Prunc, în timpul Sfântului Botez a stat în picioare în cristelniţă, timp de trei ore, în numele Sfintei Treimi. O altă tradiţie spune că unchiul său a fost Nicolae, episcop de Patara, care l-a povăţuit în alegerea sa de a urma viaţa feciorelnică.

Sfântul Simeon Metafrastul afirmă[3]: „Casa admirabilului său tată a fost Patara, cel mai faimos oraş al Liciei. Părinţii săi erau dintr-o descendenţă nobilă, destul de bogaţi, fără a întrece dreapta măsură. Sigur că aveau gustul măreţiei pământeşti. Dar ei au fost pildă nobilă fiului lor, ca acesta să nu vrea nimic pentru dorinţele sale egoiste, căutând mereu binele tuturor şi urmându-l în toată vremea”.

---

[1] Dionisie din Furna, Erminia picturii byzantine, Editura Sophia, Bucureşti 2000, p. 183.

[2] Transcrisă de Jacobus de Voragine, Archbishop of Genoa, 1273, în engleză de William Caxton, First Edition, Londong, 1483.

[3] Aghios Simeon Metafrastes, Viaţa şi Minunile Sf. Nicolae, Apostoliki Diakonia, 2000, şi „Two Seals of Symeon Metaphrastes”, de Nicolas Oikonomides Oaks Papers, Vol. 27, 1973 (1973), pp. 323-326.